Seara a III-a: Povestea Sistemului Solar Interior

3.     Seara a III-a:

POVESTEA SISTEMULUI SOLAR INTERIOR,

                                                                                      de tăticul Sorinel

Continuă călătoriile nocturne prin Universul nemărginit și fascinant. În următoarele două seri, tăticul Sorinel va face o incursiune prin Sistemul Solar, unde voi afla despre Soare împreună cu sistemul său planetar și alte obiecte non-stelare.

... bing-bang, bing-bang, bing-bang, ..., bing-bang. Ceasul cu pendul a anunțat ora 21.00. Sunt nerăbdător să înceapă ora poveștilor. Mămica Luna mi-a arătat că, atunci când limba mică indică cifra 9 și limba mare indică cifra 3, trebuie să fiu pregătit pentru începerea călătoriei cosmice.

 -   Planețică, ești gata pentru începerea unei noi seri surprinzătoare?

-   Da, tăticule Sorinel! ... Vin imediat! ... Așteptam ca, limba mare de la ceas să arate cifra 3. ... În scurt timp, termin spălatul. ... Gata, vin!

Nu mă așez bine în pătuț, și începe povestea celei de-a treia seri.

Se pare că tăticul Sorinel era dornic să-și demonstreze calitățile de povestitor.

După două nopți în care ai făcut cunoștință cu Pământul, planeta pe care locuiesc toate vietățile, și cu satelitul său natural, Luna, este timpul să extindem explorările cosmosului dincolo de acest sistem planetar.

Astfel că, în seara asta și în seara următoare, vom explora întregul Sistem Solar, unde Pământul și Luna sunt elemente ce îl întregesc. Și ca să înțelegi mai bine, așa cum casa noastră este completă numai atunci când toate lucrurile din ea sunt aranjate, astfel încât să ne fie utile și ușor de folosit, și, bineînțeles, întregită cu prezența noastră, a ta, a mea și a mămicii Luna, așa și Sistemul Solar are elementele lui care îl fac să funcționeze într-un anumit fel, cel puțin, benefic pentru noi, vietățile de pe Pământ.

   Sistemul Solar este format din Soare, steaua aflată în centrul acestuia, împreună cu întreg sistemul său planetar, ce are în compunerea sa 8 planete cunoscute și, posibil, o a noua planetă, aflată la marginea Sistemului Solar, despre care încă nu se cunoaște prezența certă a ei.

Toate planetele cunoscute, din Sistemul nostru Solar, sunt dispuse, în jurul Soarelui, sub formă de disc și au o mișcare de rotație în jurul acestuia.

   Dinspre centru către exterior, acestea sunt Mercur, Venus, Pământ, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun. Primele patru planete sunt despărțite de celelalte patru de un inel, compus din roci sfărâmate, numit Centura de Asteroizi, care împarte sistemul planetar în Sistemul Solar Interior și Sistemul Solar Exterior.

  În această seară, vom explora Sistemul Solar Interior, din care fac parte planetele Mercur, Venus, Pământ și Marte, aflate în interiorul Centurii de Asteroizi.

 Cele patru planete interioare sunt denumite și telurice/terestre, deoarece, ca și Pământul, și celelalte 3 au o compoziție densă de roci.

a)    MERCUR:

   Cea mai apropiată planetă de Soare, este Mercur. Aflată la o distanță de aproximativ 50.000.000 km și denumită după Mercur, un zeu ce era considerat mesagerul zeilor în mitologia romană din cauza rapidității sale, realizează o rotație completă în jurul Soarelui în 88 zile pământești.

 Planeta este o sferă de fier, cu un diametru la Ecuator de 4.879 km, probabil parțial în stare topită, și acoperită de un strat subțire de rocă, plină de cratere, asemănătoare cu suprafața Lunii.

   Nu are atmosferă, ceea ce face să nu permită prezența vietăților pe ea, și nici sateliți cunoscuți, precum este Luna față de Pământ. Din cauză că nu există atmosferă pe Marte, care să rețină căldura în jurul ei, temperatura variază între -173°C noaptea și +427°C ziua. Să înțelegi cum ar acționa atmosfera asupra acestei planete, dacă ar exista, imaginează-ți un balon, în interiorul căruia se află planeta Mercur.

   Marginile acestui balon (presupus atmosfera din jurul planetei), menține în interior și, în același timp, în jurul planetei aerul cald, care nu poate fi răspândit în toate direcțiile.

b)    VENUS:

   Îndepărtându-ne de Soare, următoarea planetă pe care am întâlni-o după Mercur este Venus, situată la 108,2 milioane km de centrul Sistemului Solar. Deoarece se află la o distanță mai mare decât Marte, rotația în jurul Soarelui se realizează într-o perioadă mai mare, și anume, în aproape 225 zile pământești. Venus este singura planetă care se rotește în jurul axei sale invers decât sensul de orbitare în jurul Soarelui.

  Venus este o planetă extrem de uscată, iar în atmosfera densă, compusă din dioxid de carbon, un gaz toxic pentru vietăți, captează orice urmă de căldură ajunsă la suprafața ei, ridicând, astfel, temperatura la valori care depășesc +450°C. Din cauza acestei atmosfere dense, Venus pare o planetă foarte strălucitoare și se poate vedea de pe Pământ sub formă de stea.

Ca și Pământul, Venus are în compunere scoarța, cu o grosime de aproximativ 50 km, mantaua, formată din siliciu, un cristal stâncos, și din nucleu, care ocupă mai mult din jumătatea acestei planete.

   Diametrul la Ecuator, al acestei planete, este aproape cât al Pământului, de 12.104 km, dându-i-se și denumirea de Planeta soră, iar în jurul său nu orbitează niciun satelit.

c)    PĂMÂNTUL:

  A treia planetă, de la Soare, după cum ți-am spus anterior, este planeta noastră, Pământul.

 Despre acestă planetă ți-a povestit mămica Luna, însă, un singur amănunt, și foarte important, pe care nu ți l-a spus este faptul că Pământul se rotește în jurul Soarelui, în aproximativ 365 de zile. Deci, această orbitare se realizează într-un timp mai lung decât Mercur și Venus, datorită distanțelor diferite dintre cele trei planete și steaua în jurul căreia se rotesc, Soarele.

 

         

        

          d)    MARTE:

Și cea mai îndepărtată planetă față de Soare, din Sistemul Solar Interior, dar și cea mai apropiată de Centura de Asteroizi, poarta către Sistemul Solar Exterior, este Marte.

   Botezată astfel după zeul roman al războiului, Marte este denumită și Planeta Roșie, datorită înfățișării sale văzute de pe Pământ.

  Deoarece se află la o distanță de 228 milioane de km față de Soare, Marte este mai rece decât Pământul, cu temperaturi ce variază între -130°C și +20°C. S-a constatat că, la fel ca și pe Pământ, pe Marte sunt anotimpuri, bineînțeles de aproape două ori mai lungi, din cauza distanței mari față de Soare, care face ca anul marțian să fie de aproape două ori mai mare decât cel al planetei noastre, și anume, de aproximativ 687 zile terestre.

   Datorită atmosferei, climei și scoarței, se presupune că, la un moment dat, a existat viață și pe această planetă.

Ca și mărime, Marte are un diametru la Ecuator de 6.794 km, aproape jumătate din diametrul Pământului.

Elementele componente al acestei planete, ca și la celelalte, sunt:

·     scoarța, cu o grosime de până la 120 km, având suprafața acoperită de bolovani, cratere imense și canioane și măturată constant de furtuni de praf;

·     mantaua, un înveliș gros de roci, formate din siliciu, fier și magneziu;

·     nucleul, care ocupă între 30% și 40% din diametrul planetei și, posibil, alcătuit din fier și sulfat de fier.

Marte are doi sateliți naturali, probabil asteroizi capturați din Centura de Asteroizi, denumiți Phobos, ce înseamnă panică și frică, și Deimos, teroare și spaimă, fiii lui Ares, ca și Marte, zeul războiului în mitologia greacă.

O călătorie prin Sistemul Solar Interior ...

..., bing-bang. S-a auzit a șapte bătaie a pendulei. Am început coborârea pe Pământ. În timp ce aterizez, simt o zguduitură. Să fie oare din cauza turbulențelor din atmosferă!?

-      Planețică, este ora 07.00, mă anunță mămica Lună, scuturându-mă ușor de umăr. ... Haide, baia te așteaptă!

Deci astea erau turbulențele, îmi ziceam eu în sinea mea, în timp ce mă îndreptam agale spre baie.

Așa am mai încheiat o uimitoare călătorie printre stele.

   Îți urez o zi superbă! ... și continuă să ÎNVEȚI LUCRURI NOI!